Pasul 5 din 5
Cum să aplici un pasaj biblic în viața ta
Aplicarea este al cincilea și ultimul pas al metodei omiletice. Transformi adevărul central în întrebări concrete care îți pun la încercare gândurile, atitudinile și faptele. Întrebările de aplicare bune sunt personale, concrete și ancorate în pasaj, și țintesc inima, nu doar comportamentul.
Cum ar trebui să răspund?
La ce folosește aplicarea
Scriptura ne-a fost dată ca să ne schimbe, nu doar ca să ne informeze. Iacov îl aseamănă pe cel care aude Cuvântul, dar nu-l împlinește, cu un om care se uită în oglindă și uită îndată cum arăta (Iacov 1:22-25). Aplicarea este locul în care adevărul găsit la pasul 4 se întâlnește cu săptămâna ta reală.
În această metodă, aplicațiile se scriu ca întrebări, nu ca hotărâri. O întrebare te ține sincer: te cheamă să te cercetezi înaintea lui Dumnezeu, în loc să produci o promisiune frumoasă pe care o vei uita curând. Întrebările funcționează bine și în grup, pentru că fiecare răspunde pentru propria viață.
În editorul de omiletică de pe acest site, aplicațiile sunt organizate pe împărțiri, cu un principiu opțional pentru fiecare. Astfel aplicarea rămâne legată de text: fiecare secțiune a pasajului primește propria întrebare.
Cum scrii întrebări de aplicare
Pornește de la adevărul central.
Recitește adevărul central și propoziția fiecărei împărțiri. Întreabă-te: dacă acest lucru este adevărat, ce diferență ar trebui să facă?
Scrie cel puțin o întrebare pentru fiecare împărțire.
Fiecare parte a pasajului are propriul accent. Pentru fiecare împărțire poți nota și principiul pe care îl învață.
Evită întrebările cu răspuns da/nu.
„Am încredere în Dumnezeu?” te îndeamnă la un „da” rapid. „În ce mă sprijin săptămâna aceasta în locul lui Dumnezeu și cum ar arăta acolo încrederea în El?” te îndeamnă la reflecție.
Țintește inima.
Întreabă despre motive, dorințe și convingeri, nu doar despre comportament: de ce fac asta, ce iubesc, de ce mă tem?
Fii concret.
Numește o situație, o relație sau un obicei - familia, munca, biserica, prieteniile, timpul tău cu Dumnezeu.
Echilibrează convingerea cu încurajarea.
Include întrebări care scot la iveală păcatul și întrebări care zidesc credința, nădejdea și recunoștința.
Răspunde la ele în rugăciune.
Pasul nu se încheie când ai scris întrebările. Răspunde la ele cu sinceritate și cere-I lui Dumnezeu ajutor ca să le trăiești.
Întrebări de aplicare bune și slabe
- Slab
- Citesc Biblia?
- Mai bine
- Ce concurează cu Cuvântul lui Dumnezeu pentru atenția mea dimineața și ce schimbare m-ar ajuta să-mi găsesc plăcerea în el, nu doar să-l citesc?
- De ce:
- Întrebarea slabă are răspuns da/nu și privește doar comportamentul. Cea mai bună este concretă și întreabă despre dorință - cuvântul psalmului este plăcerea.
- Slab
- Voi asculta întotdeauna de Dumnezeu.
- Mai bine
- În ce relație sunt cel mai ispitit luna aceasta să urmez sfaturi care Îl lasă pe Dumnezeu deoparte și la cine ar trebui să cer sfatul în schimb?
- De ce:
- Promisiunile vagi sunt ușor de făcut și greu de ținut. Întrebarea mai bună numește un loc concret în care se aplică adevărul.
- Slab
- De ce sunt comparați cei răi cu pleava?
- Mai bine
- Pe ce îmi construiesc siguranța și ce anume ar fi spulberat sub presiune?
- De ce:
- Întrebarea slabă este o întrebare de studiu despre text, nu o aplicație pentru tine.
Greșeli frecvente
Aplici înainte să înțelegi.
O aplicație construită pe un pasaj citit greșit îi duce pe oameni pe un drum greșit, cu toată convingerea. Fă mai întâi pașii 1-4.
Doar comportament.
Liste cu lucruri de făcut mai des, fără să întrebi de ce. Schimbarea durabilă începe în inimă.
Întrebări valabile pentru orice pasaj.
„Cum pot fi un creștin mai bun?” ar putea urma după orice text și rareori schimbă ceva. Leagă fiecare întrebare de ce spune acest pasaj.
Doar mustrare.
Întrebări care doar acuză. Scriptura și mângâie, așa că include întrebări care duc la recunoștință și încredere.
Îndrepți întrebările spre alții.
Când te pregătești să predai, vei scrie întrebări pentru alții, dar răspunde tu la ele mai întâi.
Te oprești la foaie.
O întrebare bine scrisă la care nu răspunzi niciodată nu a fost aplicată.
Exemplu practic: Psalmul 1:1-6
Adevărul central de la pasul 4: „Acest pasaj ne învață că adevărata fericire este a celor care își găsesc plăcerea în Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că Domnul veghează asupra căii celor neprihăniți, iar calea celor răi duce la pieire.” Iată întrebări de aplicare pentru fiecare dintre cele trei împărțiri, împreună cu principiul pe care îl învață fiecare:
Împărțirea 1 (v. 1-3)
Principiu: Ce ne modelează gândirea și în ce ne găsim plăcerea hotărăsc direcția vieții noastre.
- Ale cui sfaturi îmi modelează acum deciziile - în ce citesc, urmăresc, derulez pe telefon și ascult - și cum se compară ele cu Cuvântul lui Dumnezeu?
- Ce m-ar ajuta să-mi găsesc plăcerea în Cuvântul lui Dumnezeu, nu doar să-l citesc din datorie, și ce schimbare concretă voi face săptămâna aceasta?
- La ce verset din acest pasaj mă voi întoarce în timpul zilei și în ce momente anume o voi face?
Împărțirea 2 (v. 4-5)
Principiu: O viață fără Dumnezeu nu are greutate și nici viitor, oricât de solidă ar părea.
- Pe ce mă sprijin ca să mă simt în siguranță - bani, reputație, aprecierea altora, succes - și ce ar rămâne din toate acestea sub presiune, ca pleava în vânt?
Împărțirea 3 (v. 6)
Principiu: Domnul cunoaște calea celor neprihăniți și veghează asupra ei.
- Cum schimbă faptul că Domnul veghează asupra căii mele felul în care trec printr-o perioadă în care văd puțin rod?
- Pe cine cunosc care se îndepărtează de Dumnezeu și cum mă voi ruga pentru el și îi voi arăta calea care rămâne?
Observă amestecul. Unele întrebări cercetează inima, altele cer o schimbare practică, iar a cincea este menită să încurajeze. Niciuna nu are un simplu răspuns da sau nu, și fiecare putea veni doar din acest psalm.
Listă de verificare
Înainte să treci mai departe, verifică:
- Fiecare împărțire are cel puțin o întrebare de aplicare.
- Niciuna dintre întrebări nu are un simplu răspuns da sau nu.
- Întrebările sunt concrete: numesc o situație, o relație sau un obicei.
- Unele întrebări ajung la motive și dorințe, nu doar la comportament.
- Cel puțin o întrebare încurajează sau zidește credința.
- Fiecare întrebare este legată clar de acest pasaj.
- Am răspuns eu însumi la întrebări, în rugăciune.